Captiv îți simți chipul
între zeci de priviri
zeci de perechi
de ochi
de priviri
curioase
dubioase
dureroase;
le simți
în încercarea lor
de a-ți străpunge
cu diabete săgeți
pânzele cu care fața ți-o acoperi.
Văd geamul care mă chinuie să clipesc
e geamul care ține pe post de perete
cu ghimpi
memorii
și vise,
e geamul prin care ai vrea să răzbați
de parcă ar fi timpul pe care
ai vrea sa-l ucizi
să-l ucizi încet
cu oameni
cu locuri
cu frânturi din clipe
cuvinte
poate prea devreme răsărite
dar dorite
atât de dorite
acele clipe...
0 comentarii:
Post a Comment