
Lasă-mă să-ți
înfloresc margarete.
Să presor zahăr
peste,
Pentru că ceaiul
niciodată nu-l bei cu.
Aș face-o doar
să-ți amărăsc buzele
într-un alt fel de
zâmbet.
La zero aș
reduce și zgomotele
pe care-ți tot
place să le distingi
în liniști letale
de noapte.
Lasă-mă să-ți
înfloresc margarete,
să le mângâi
suprafața...