Preaplinul Acum

Vorba-ți neșoptită îmi alintă tăcerea

Ca o mângâiere desprinsă din aievea.

Extaz tămăduitor palpită durerea.

Vibrantă ființa atinge-apogeuri 

Din culmi suferinde în culmi de focuri

Din culmi muribunde în culmi-nesfârșituri 

- 

Din culmi dureroase în extaz de dansuri.

Vibrații arzânde să transfigureze durerea 

Și armonii izvoare să transcendă căderea. 

Nimicul din gol neștiut să fie - 

Neștiut să rămână ca-nălțătoare stihie. 

Durerea să se reverse din preaplinul Acum 

Pentru că-nveșnicit prin Acum ești renăscut din scrum. 

Necătare să-ți fie menirea 

Și extaz oscilant nesfârșirea. 

Read More

Identitate lumească

Ce cruci obosite purtați de gât;

Atârnă-n păcat și-n legământ amărât.

Ce cruci obosite purtați de gât;

Curmate-n fier și-n crezământ omorât.

Înrobiți de moaște

și Neștiutori;

Neștiutori ai Adevărului - 

ce slab cată a străluci.

Înrobiți duceți alaiul

Identității lumești.

Preaslăviți gândul și raiul

În suplicii de zeluri cerești.

Ferecați de înșivă -

În a căutării perspectivă;

Debusolați și înarmați -

Limitări sunteți dispuși să îndurați.

Read More

Fără scut de apărare

Să clădim în tihnă

Culcuș în furtună.

Să clădim în tihnă

Culcuș în sus de colină.

Unde vântul să pătrundă,

ploaia să ne inunde,

norii să ne-nfunde

Și soarele-n cascade s-abunde.

Nu suntem de hârtie

Ca să ne-apărăm de înec.

Nu suntem fantezie 

Să ne lipsim de-a naturii intrinsec.

Primește-mă și-n a ta ființă

Ca pe mireasmă de flori

în ai pielii pori;

Ca pe liniște de colină

în nemărginita-ți recunoștință divină. 

Read More

Dezlănțuire

În letargie universală,

În somnambulism letal -

Țintești cu ochii larg deschiși 

Puncte și imagini vagi în hățiș.

Nu ai cum să înțelegi

Când vezi doar ceea ce culegi.

Nu ai cum să auzi

Când asculți doar zgomote dulcegi.

Această bătrână pădure

Îți poate deveni culcuș de primire. 

Armonizează-te și fii țărână - 

Loc de rodire-n lumină. 

Cutreieră-ți subconștientul

Fragmentat și secvențial;

Eliberează raționamentul 

Pentru Unicul moment esențial.

Read More

Prin subconștient, la pas

Ce-ndoielnic privim la lumea de afară

Prin propriile filtre personale. 

Ce-ndoielnic privim la oameni dragi 

și frați.

Ce-ndoielnic ne privim pe noi

și zilele de-apoi.

Onorăm ceea ce credem că suntem;

În confortul agitației ne zbatem.

Onorăm ceea ce credem că suntem;

În lipsa recunoașterii ne compromitem.

Onorăm ceea ce credem că suntem;

În repetat deznodământ fericirea ne-o promitem.

Și de fapt, nimic nu-i ceea ce pare a fi. 

Ceea ce vedem, nu-i ceea ce există.

Ceea ce ne imaginăm, nu e ceea ce e. 

Ceea ce gândim, nu e real. 

Iar ceea ce dorim,

visăm,

aspirăm,

percepem,

Nu e ceea ce Suntem. 

Read More

Stare de asediu

Vorbește-mi cu al pământescului glas.

Vorbește-mi prin al cerescului ochi.

Vorbește-mi din al neantului crez.

Și...

invită-mă la tăcere.

Cu degete sângerânde - 

Sprijinim balanțe tremurânde.

De gât viețile altora atârnând - 

Roditoare pe-ale noastre, sugrumând.

Eternizați în clipa Acum,

Purcedem molcom la drum.

Paralizat ne e destinul 

Când somnambuli ne-nghițim veninul.

Într-o paralizie acută

Odihna-i și ea temută.

Fie-ți milă de-a trupului asediere

și

invită-mă la tăcere.

Read More

Prezență zenitală

Să nu lăsați pădurea defrișată...

Să nu-i călcați frunzele-n bocanci,

Să nu-i atingeți trunchiul cu mănuși,

Să nu-i explorați liniștile cu urechile-astupate,

Să nu-i scurgeți seva când mintea vă e ocupată. 

Fiți oază de pace pe un paradis netulburat.

Fiți ascultători sălbatici,

Nemuritori tomnatici.

Fiți acalmie letală,

Prezență zenitală.

Fiți liberi rătăcitori,

Neobosiți ascultători.

Să nu lăsați pădurea defrișată.

Read More

Servitute

Nu avem hotar la gânduri,

Nici măcar borduri sau ziduri.

Le construim inconștienți poduri

Să treacă și să se-ntreacă-n timpuri.

Nu avem hotar la gânduri,

Le primim și încadrăm în sensuri.

Le măsurăm și categorisim în bunuri,

Oferindu-le curs și drum spre chinuri.

De ce am servi în sclavie trupului?

De ce am servi în neștiință timpului?

De ce am servi în aviditate scopului?

De ce am servi în surzenie zgomotului?

Read More

Plâns din înalt

Și poate-i o poveste trăită

Într-o oarecare clipă trecută.

Poate chiar și netrăită,

Neștiută,

Din atemporal venită.

 

Un noiembrie

Ce plânge în sinea-și pe sine.

Revărsat în cascade ruine

De frunze dezintegrate virgine.

 

Un noiembrie

Ce plânge în sinea-și pe sine.

Ruinat în averse molcome

Pe înflăcărate orizonturi monocrome.

 

Un noiembrie

Ce plânge în sinea-și pe sine.

Năruit în solitudini matinale

Într-al ceții transparențe infernale.

 

Noiembrie nu plânge;

E Plâns.

 

E Plâns de cobe,

Plâns pe asfalt;

E Plâns în sobe,

Plâns din înalt.

 

E Plâns peste noi,

Eliberat de nevoi

Precum un străin venit

Într-un perfect contratimp.

 

Read More

Eclipsă eternă

Ce joc!

Ce plutire! 

Condei în derivă - 

Contopire! 

Să fim părtașii unui joc rebel 

În care nu-ți atârni de gât oțel,

Căruia-n neștiință nu te închini 

Și pășești tiptil pe spini și mărăcini. 

Să fim părtașii unui Joc - 

fără descrieri,

disocieri;

fără nume

și costume.

Să fim părtașii unui joc rebel

În care nu-ți construiești templu din oțel,

În care pereții nu-ți sunt casa,

Iar moartea nu te-aleargă cu coasa.

Lasă-i pe corbi să te descânte,

Desișul inima să ți-o frământe,

Pustiul trupul să ți-l frângă

Și orizontul sinea s-o străpungă.

Să fim părtașii jocului etern 

În dans cu al naturii simț matern - 

PUSTIIȚI PRIN ECLIPSĂ

ȘI-MPLINIȚI ÎN ELIPSĂ.

Read More

Sub salcie la mal

Ești viață în zbor,

Stol de iluzii și dor.

Cuprinzi nevăzutul dincolo de orizont,

Săltând câmpul de luptă aici pe piemont. 

Acolo, între gând și gând 

Îți găsești salvarea curgând.

Acolo, între frunze ruginii 

Îți dansezi libertatea originii.

Acolo, între șoptit și șoaptă

Te desprinzi din lanțul lumii de aramă.

Acolo, între două povești nescrise

Îți așterni vibrațiile pe oarbe manuscrise.

Aici, cu ochii în soare

Ești fir de praf sub salcie la mal.

Acolo, cu ochii în soare

Ești Infinit al necunoscutului tăcut.

Read More